joi, 10 aprilie 2014

Pierzi

Mă trezesc, crezând că e lângă mine, mă intorc dar.. nu era. Zâmbesc ironic, mă așteptam la asta, mă dau jos din pat, mă duc la geam si trag draperiile facând lumină în camera obscură, simt nevoia să evadez să scap din infern, e soare e atat de frumos, razele soarelui se joacă pe trupul meu gol, mă alint in razele lui, imi iau halatul pe mine, mă duc la bucatarie, aprind o tigara si-mi fac o cafea tare. Privesc pe fereastră.. e așa frumos. Imi sună telefonul.
eu:- alo!
el:- bună dimineața.. scuze..
Nu il las sa termine si ii inchid telefonul, ma suna din nou ii inchid - din nou-.
M-am hotarât sa nu-i mai vad privirea in noptile tarzii. Cartea e plină dar cuprinsul este gol.
Regrete nu există, rămâne iubitul meu după care am visat.
Acum eu sunt soarele meu.
Dragostea iti lipseste exact atunci cand pleacă.
Să te iubesc cum te iubesc e complicat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu