lasă.

 Oare fara tine nu sunt eu? M-ai facut să fiu dependentă de tine apoi m-ai abandonat .. mi-ai luat tot, am dat tot la schimb pentru un vis. Am mii de frustrari in mine, trecutu mi-a batut la usa de trei ori, si acele trei ori cele mai importante, le-am inchis usa-n nas pentru tine, am sperat sa fiu cu tine pentru totdeauna, acum as da orice sa nu mai simt iubire pentru tine, Te detest, de detest atat de tare si totusi simt cama topesc cand iti ating buzele. E o iubire bolnava si toxica, si nu o mai vreau, ți-o poți lua înapoi pentru că eu nu mai am nevoie de o iubire infectă creată în mintea mea.
Am ajuns sa te urasc, Vreau pur si simplu sa dispari ! Am o obsesie si acea obsesie esti Tu si mă îngrețoșează asta, nu te mai vreau, dar nu stiu sa trăiesc  fara tine, m-ai calcat in picioare de n ori, si am venit la tine cu coada intre picioare cersindu-ti atentia, mă simt ca un caine fara stapan, care vine si se zgudura langa tine doar doar ii dai ceva de mancare.
M-am saturat sa fiu slaba si vulnerabila, vreau sa fiu eu din nou,  nu-mi place sa iubesc !

Knock Knock who`s there?

      Suport orice doar trecutul nu, e dureros si... plin de pacate, a fost un trecut cu multe nopti si zile de dragoste altele doar de sex, uneori imi e rusine ca am cazut atat de usor in plasa, alteori ma bucur ca le-am cazut in plasa, alteori plang si imi vine sa-mi smulg pielea, sa nu ma mai simt murdara, alteori traiesc acelasi orgasm de nenumarate ori. Se spune ca daca barbatul cu care ai fost nu te satisface, nu vrei sa mai incerci altadata sau ca vei vrea sa incerci din ce in ce mai mult. Eu am trecut prin ambele stari. Nu-s mandra de mine, am regrete, am suferinte, am trecut cu bine peste toate, de fiecare data inchizand trecutul putin cate putin, insa tot putin cate putin continua sa apara in viata mea. Ce sa fac? Vreau sa plec departe, sa uit de tot, sufletul meu are bucati lipsa, unele s-au lipit.. altele raman pe vecie.
      Cel mai mare regret al meu, e ca am devenit slaba, 4 ani de zile am fost nevoita sa tin capu sus si sa nu ma afecteze nimic, sa fiu de piatra, dar in sinea mea sa fiu bucati, am gasit un om ca refugiu, dar pe care nu l-am putut iubi asa cum a meritat, mi-a fost doar scut si protector, dar niciodata nu a putut sa ma faca sa iubesc atat de tare incat sa uit de toate. Apoi dupa ceva timp, iubirea ma gasit pe mine, o iubire intensa, ca dupa mult timp a ramas la fel de puternica, atunci m-am vindecat, dar apoi trecutul batea la usa, si trebuia sa ii inchid din nou si din nou, astefel mi-am pierdut increderea de tot, orgoliu nu mai am, si nici prieteni nu mai am, pentru ca spun ca-s prea atasata de el, si da sunt atasata de el, dar acum sunt fortata sa plec de langa el.
      Sper ca intr-o zi sa citesti asta, si sper sa fi meritat faptul ca a trebuit sa plec de langa tine si sa te las sa fii fericit.

P.S. Sper ca intr-o zi sa ma ierti.

Iubire.

     De ce iubim? Mereu m-am intrebat ce e sentimentu asta ”iubire”, cineva mi-a spus odata ca iubirea e doar un nume, ca iubirea nu exista e doar dependenta de o persoana, si alegem sa numim aceasta dependenta ”iubire” (pff.. si credea ca nu am inteles).
     Nu am fost o persoana prea afectiva, dar acum sunt, acum m-am dezbracat de rautate, am ramas goala, gata sa fiu imbracata in iubire, gata sa iubesc, gata sa zambesc, am avut momente de ratacire, poate chiar prea multe momente, cand ma pierdeam in pat si ma lăsam prada sentimentelor de pasiune de placere, ma simteam placuta si admirata, dar dupa simteam dezgust tristete si o ura imensa. Nu am vrut sa iubesc pe nimeni nici nu-mi doream sa fiu iubita, voiam doar sa uit ca din sufletul meu sau rupt bucati ce niciodata nu le-am putut recupera. Bucati din mine, din inima si din suflet. Am ramas o persoana slaba, trista, in bezna fara pic de mandrei, pasiune, vise, forta, nu mai aveam nimic, pana cand am renascut in bratele lui, credeam ca nu o sa  mai pot iubi niciodata, credeam ca am inima ”defecta” dar s-a vindecat, bate intr-un ritm alert doar cand il privesc si stiu ca nu mai am nevoie de nimeni si de nimic si ma simt atat de puternica cand ma tine de mana. Si ma bucur ca cineva imi duce dorul dupa ce plec. Am vrut sa scriu motivele de ce iubesc oamenii, dar.. oamenii iubesc, pentru ca e cel mai frumos sentiment din lume si nu va putea fi descris niciodata ! Oamenii sunt facuti sa se iubeasca, prin diferite moduri, prin alinturi, saruturi, nopti de dragoste, nopti de sex, plansete, urlete, certuri, dar inimile lor bat in acelasi ritm, cand iubesti iti dai pana si inima din piept celuilalt, si o iei razna daca i se intampla ceva, e un sentiment de protectie si siguranta.
      Iubirea alina durerea. Asta e motivul pentru care eu iubesc, mi-a alinat durerea, mi-a inchis ranile, ma facut sa privesc spre alte orizonturi si sa-mi doresc mai mult de la viata. Sa-mi doresc sa merg prin foc pentru persoana pe care o iubesc, sa lupt langa el, sa ne construim un templu din iubirea noastra, sunt pregatita pentru ce o sa vina ! O sa te tin de mana pana la sfarsit! Noi doi impreuna mutam si munti e o iubire obsesiva si creste pe zi ce trece, iubirea noastra e mai nebuna ! Cred in tine si radiez de fericire. Tie iti datorez totul ! Mai facut sa fiu o persoana mai buna ! Te iubesc -A.

Împreună pentru totdeauna și încă o zi !

Păsări

Și uneori aș vrea să evadez, să ies din mine... să fiu liberă, să renasc a doua oară, să nu mai repet greșelile astea care mă macină și îmi leagă mâinile, aș vrea să scap de tot ce simt, aș vrea să am alte sentimente iar cele de acum să nu mai doară, să dispară !
Doare, doare al naibii de tare să știi ca ai aripi dar nu poți să-ți iei zborul. Deși sunt înconjurată de oameni mă simt mai singură ca niciodată. Nimeni nu mă înțelege, nimeni nu-mi aude strigătele din interiorul meu, mă simt captivă în trupul meu. Vreau să ies, să fug, să nu mă mai întorc.

Pierdută

Am inima bucați.. cât o să reziste așa? Aș vrea sa iau fiecare bucațică si sa o lipesc la loc, dar stiu ca n-am cum. Sunt blocată, in două inimi...a mea unde e blocata? In care din ele.. sunt confuza, doare.. doare tare  ! Sunt la o răscruce de drumuri.. care e al meu? Pe care sa merg? De ce nu stiu, de ce nu ma mai stiu pe mine, de ce ma simt pierdută in larg, cine ma salvează? Cine mă indrumă? Mă simt tot mai rau, capul imi e greu de la atatea ganduri care atarna tot mai greu, ma simt atat de neputincioasa, mă macina un dor imens, un dor de a strange pe cineva in barte pana amortesc, sa sarut pe cineva pana ce mi se invinetesc buzele, sa pang de fericire pana imi seaca lacrimile, sa spun cuiva ”te iubesc” pana raman fara glas, sa fac dragoste cu cineva pana nu mai am vlaga, sa zambesc langa cineva pana imi amorteste fata, sa ma simt invincibila langa cineva, sa pot zbura langa cineva fara sa-mi fie taiate aripile ! Mi-e dor sa simt pe cineva langă mine ! Să stiu ca acolo e locul meu, sa scap de orice ma apasă, să-mi lipesc inima, sa-mi adun visele si sa le dau drumul sa se implineasca ! Sa-mi simt trupul cum se vindeca si se ridica din mocirla ca sa renască, să simtă ca trăieste sa aibă aripi sa poata zbura din ce in ce mai sus !
Vreau sa aud linistea din ochii cuiva, sa simt cum inima mea bate, te vreau pe tine... as vrea sa te sun ori de cate ori am nevoie sa te aud ! Am nevoie de tine langă mine. Să fii tu pt mine iar eu pt tine.
Doare... !

Nu am nevoie de tine, dar te vreau.

     Exact. Nu am nevoie, dar te vreau asa de mult, ma simt goala pe dinăuntru cand nu te vad. Iubire sau obsesie? Cand ma ascult mi se face rau, rau ca nu pot sa te las, nu te las sa pleci, sa ma lasi, sa ma uiti, Sunt asa de fericita cand ma tii in brate , uit de tot si de toate, cand ma saruti simt mii de fluturi cum se zbat in mine, te vreau pentru totdeauna dar stiu ca nu o sa te am niciodata, sunt lasa sa spun „da o sa fiu a ta mereu” dar sunt puternica sa sufar, sa te iubesc cum nimeni nu o s-o faca vreodata. Nu ma crezi? Fi atent am trait mereu cu amintirea ta in piept inca o fac, doare dar.. e o durere placuta, cand inchid ochii si-ti vad chipul.
      In mintea mea au fost destule dăți cand ti-am spus ca te iubesc, si imi imaginam ca sunt cu tine si ca ma iubesti asa cum o fac eu.
       Trebuie sa te  las, mi-am spus de multe ori, niciodata n-am putut. Te rog, izgoneste-ma din viata ta, sa fim amndoi multumiti, fericiti nu vom fi niciodata pt ca ne vom iubi pana la sfarsit. Alunga-ma din viata ta si uita-ma...
Te iubesc... cu drag a ta nebuna,

Să-ti amintesti

Și uneori singuratatea nu e cea mai bună.. Astept sa treacă ziua sa te vad noaptea, să adorm langa tine, sa te simt.. Iar cand vine dimineata, mă usuc, sunt tristă, fumez tigara dupa tigara, si cu ce folos? Orele nu trec la fel cum tigara ajunge la filtru. Viata e ca  o tigara, tragi fum dupa fum, la fel cu secundele,zilele,saptamanile,lunile,anii trec pe langa tine, te schimbi , iubesti, ranesti, cazi, te ridici, cazi, uiti sa zambesti,  imbătrânești.. ce folos? Viata ti se stinge la fel cum se stinge tigara, „intuneric”, de asta traiesti sa ajungi in intuneric. TU TÂRFĂ, da..despre viata e vorba, „viata e o tarfa, iar tu? tu esti sufletul ei pereche”.
IUBESTE! NICIODATA NU E TÂRZIU.