eu:- iubesc linistea naturii, luna jucandu-se in apa, razele soarelui alergand pe plaja, muzica surda dar auzita de milioane de oameni, lacrimile de fericire, durerea provocata de spinul unui trandafir atunci cand vrei sa-l mirosi, copiii jucandu-se. Dar tu ce iubesti?
el:- iti iubesc linistea din privire.
Mă sărută, nu reacționez, mă ia de mana
el:- dar mai ales te iubesc pe tine.
Mă ridic si plec, cerul e acoperit de un nor gri, privesc .. picaturi mici de apa se lovesc brutal de asfalt sfarmandu-se, zâmbesc usor gandindu-mă că.. asa se ”sparg” si visele oamenilor, atat de usor pot transforma un zambet intr-un tipat de durere, atat de usor dragostea se poate transforma in ură, atat de usor prietenia se poate transforma in dusmanie.
Merg pe strada, sunt uda dar nu-mi pasa ”lasa ploia sa stearga durerea” asta mi-am spus mereu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu